”Despre această adunare ţinută Ia
Dumineca Tomii, primim următorul raport:
Adunarea a fost una din cele mai
înălţătoare momente, ce s'au petrecut pân'aci în Bihor. A fost o adevărată zi
epocală. Poporul adunat în număr de 2000 din cele 20 comune s'a manifestat cum
numai se poate închipui de nobil şi sublim.
Adunarea a fost deschisă din
partea bătrânului notar penzionat Vasile Bica prin o vorbire entuziasmată şi plină
de sentiment, ce a eclectrizat mulţimea.
La propunerea d-sale a fost
aclamat de preşedinte părintele din Tăşad, Ştefan F. Todor, notar dl Aurel P.
Todor, iar bărbaţi de încredere ţăranul fruntaş din Tăşad, Vasile Jurjuţ şi
bravul primar din Calea-Mare, Gavril Pasca.
Oratori au fost: V. Babi,
funcţionar Ia »Bihoreana«, şi dl dr. Las cu, care de data asta se poate zice,
că a fost Ia culmea chemării. Despre rezultatul, ce l-a întrunit va fi destul
să citez zisa pretorelui azistent: »Soha ilyen embert. Voltképpen ö a legveszedelmesebb
agitátor, de lehetetlen rajta kifogni, mert olyan formán adagol be a népnek,
hogy magam is kénytelen vagyok aláírni, a mit mond. Szerencse, hogy csak
egyedül léte-zik Biharmegyeben«.
Asemenea a fost un adevărat erou al
zilei al treilea orator, bravul învăţător din Tăşad, Pantelie Bugariu, care în
vorbirea sa înfocată s'a pronunţat astfel: »Vă spun fraţilor acî înaintea lumei,
că întrucât în schimbul pomenei guvernului mi se pretinde lăţirea întunerecului
în loc de lumină adevărată, resping cu scârbă acea pomană să fie măcar de o
sută de ori mai mare decât e. Am atâta minte sănătoasă, ca decât să mă nutresc
de acî înainte cu colacul plin de otravă, mai bine să rămân pe lângă pânea
neagră, dar cinstită de pân' aci«.
Moţiunea cetită şi admirabil
explicată de d-nul dr. Las cu a fost ceea dela Sân Nicolau, decât dl Lascu,
conform evenimentelor de atunci a mai provă/:ut-o cu amendamentul alăturat.
»Adunarea timbrează cu tot
dispreţul proce-dura nedemnă şi revoltătoare a unor miniştri şi a partidelor
guvernamentale din dietă faţă de de¬putatul naţional dr. Alexandru de
VaidaVoevod, pe care îl asigură despre totalul respect şi ne¬clintită alipire,
rugându-1 să nu se lase a fi inti-midat, ci acţiunea bărbătească întru apărarea
nea¬mului să şi-o continue şi de aci înainte.
> Adunarea îşi exprimă sincera
mulţumită acelor arhierei români, cari şi pân' aci şi-au împlinit datorinţa
respingând atacurile îndreptate contra şcoalelor româneşti prin proiectul
ministrului Apponyi. Totodată însă îşi ţine de datorinţă morală să reprobeze
hotărît ţinuta slabă a episcopului român din Lugoj, ce acesta a manifestat în
casa magnaţilor în legătură cu desbaterea acelui proiect.
«Adunarea atrage de nou
atenţiunea arhiereilor români de ambele confesiuni asupra recercărilor, ce li s'au
adresat din partea tuturor adunărilor naţionale de până acî a românilor
bihoreni şi le impune, ca fără amânare să se prezinte înaintea înaltului Tron
şi să exopereze, că conform expresei dorinţe a întregei naţiuni române din ţara
aceasta să se denege sancţionarea proiectului de lege referitor la ajutorarea
şcoalelor poporale elementare şi despre dotaţiunea învăţătorilor poporali dela
şcoalele confesionale şi comunale, cu atât mai vârtos, că acest proiect atacă
autonomia bisericei noastre naţionale, aceea autonomie, care e executată şi
sancţionată prin legi fundamentale, cu a căror ţinere prin jurământ s'a
deobligat şi Preagraţiosul nostru împărat şi Rege Franci se Iosif I.
»Adunarea regretă adânc că
glasului poporului român bihorean ridicat pentru conchemarea adunării generale
a tuturor românilor din Ungaria şi Transilvania nici până acum nu i s'a dat ascultare,
aşişderea recearcă deci pe arhiereii români de ambele confesiuni, precum şi pe
deputaţii naţionali români din dieta ţării şi le impune hotărlt, că numai decât
să o pună la cale această adunare«.
După adunare am fost poftiţi la
masa părintelui Stefan Todor, alăturea cu mai mulţi ţărani fruntaşi, ceeace a
făcut cea mai bună impresie.
Meritul neperitor pentru punerea
la cale a adunării e a părintelui Stefan F. Todor, a bravului învăţător
Pantelie Bugariu, a veteranului notar pens. Vasile Bica şi a harnicului teolog,
Aurel P. Todor.
Trăiască aceşti vrednici
conducători!”
sursa: http://documente.bcucluj.ro
Dacă acum mai bine de 100 de ani a avut loc la Tășad o astfel de adunare cel mai probabil în vremea respectivă acesta reprezenta un centru destul de important, chiar dacă preotul locului este promotorul acestei acțiuni. Se poate observa de asemenea interesul acordat de popor învățământului.
”La 1 aprilie respectiv 9 mai 1907
Parlamentul Ungariei a adoptat legile învățământului inițiate de Apponyi, prin
care a fost abrogată legea liberală a învățământului (legea XXXVIII din 7
decembrie 1868). Legile Apponyi vizau șicanarea școlilor confesionale germane,
române, slovace și sârbe, în vederea amplificării procesului de maghiarizare.”
sursa: wikipedia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu